de dor

Pe tematica dorului, furata de la oana. I wish that I could, fan back to life.
Analiza neanalizata, lup care urla la luna, moartea care saruta picioarele, intotdeuna incepe cu finalul.

Dar hai sa despletim ideile, ca doar asa ne place noua, cand ne trezim dimineata si e soare afara:

V-ati trezit vreodata schiopand, fara a sti de ce ? V-ati trezi vreodata, doar pe jumatate si v-ati petrecut restul zilei cautandu-va jumatatea pentru a o lipi la loc ? V-ati trezit ca cereti parerea unei fantome sau ca faceti o portie dubla de mancare si farfuria cealalta ramane neatinsa ? Nu ati putut inchide ochii toata noaptea, pentru ca va framantat gandul neprezentei, pentru ca bratele cautau un corp pe sub cersafuri dar el se ascundea mereu. Va apucat vreodata fuga, dar o fuuga ce cal turbat, o fuga de detinut evadat, fuga magnetica catre vest, unde se ascund dupa iluzii doi ochi caprui ? Ati simtit ca mancarea are doar jumatete de gust, ca berea care o beti e buna pana la jumatate ? Ati stimtit ca doar jumatate din voi, va mai apartine cu adevarat ? (ah, mai degraba nimic, totul e un amalgam intre mine si ea) Ati simtit vreodata ca raspunsul se afla doar in ochii ei ?

Da? Atunci ati gustat din dor.

Simt partea ireala a intregului si parte areala a lipsei unui intreg; fac o fantana pana in adancul inimii sa scot apa curata, caci dorul a otravit toate apele de suprafata, a parjolit toate colibele cu ancore, a dat foc la stabilopozii sigurantei mele. Sunt pierdut fata deteele tale-n parul meu, fara cuvintele tale soptite in ureche, fara tacerea ta ce pluteste in aer ca un admirator secret, ma simt pierdut, ma cred pierdut ... 

Suie-te pe privirea mea, catara-te pe coastele toracelui si lipeste-mi jumatate de inima inapoi, cobora-ti gandul la mine si ma vei gasi cu ochii limpezi privind inapoi, adu-te pe aripi de fier, uitand de frica de zbor, te voi prinde de vei cade, pe culori de raze de soare, ne vom retrage intr-un tablou