baroteca

- de strans mailuri la oamenii care sunt interesati
- pagina fb, tweeter in avans
- cutiuta cu donatii de bani
- cutiuta cu donatii de obiecte din care mai tarziu se vor face "opere de arta" - sa fie o camera special pentru asta
- decor care se tot schimba: de exemplu poate fi tematica heaven and hell, upside down room, rainbow skies
- promovare: cs, freecycle, salvati bucurestiul, arta, cultura alternativa, book swaping
- promovare interactiune intre cei care vin in bar: fiecare masa are un stegulet prin care se semnaleaza daca e deschisa la discutii sau nu
- teatru printre mese
- recomandari muzica pe blog
- cooking nights
- boardgame nights
- mim si alte jocuri (vezi http://yourbestparty.blogspot.com/p/lista-jocurilor.html )
- seri de astrologie/tarot
- seri de artterapie si terapie standard
- atelier origami

dor la 220

Maaaai da-mi un seeemn de pe pamant

Am fugit pana la buza prapastiei, pentru a urla, cu piept de lup si haine sfasiate: mi-e dooor

Si cerul a raspuns cu tacere

de dor

Pe tematica dorului, furata de la oana. I wish that I could, fan back to life.
Analiza neanalizata, lup care urla la luna, moartea care saruta picioarele, intotdeuna incepe cu finalul.

Dar hai sa despletim ideile, ca doar asa ne place noua, cand ne trezim dimineata si e soare afara:

V-ati trezit vreodata schiopand, fara a sti de ce ? V-ati trezi vreodata, doar pe jumatate si v-ati petrecut restul zilei cautandu-va jumatatea pentru a o lipi la loc ? V-ati trezit ca cereti parerea unei fantome sau ca faceti o portie dubla de mancare si farfuria cealalta ramane neatinsa ? Nu ati putut inchide ochii toata noaptea, pentru ca va framantat gandul neprezentei, pentru ca bratele cautau un corp pe sub cersafuri dar el se ascundea mereu. Va apucat vreodata fuga, dar o fuuga ce cal turbat, o fuga de detinut evadat, fuga magnetica catre vest, unde se ascund dupa iluzii doi ochi caprui ? Ati simtit ca mancarea are doar jumatete de gust, ca berea care o beti e buna pana la jumatate ? Ati stimtit ca doar jumatate din voi, va mai apartine cu adevarat ? (ah, mai degraba nimic, totul e un amalgam intre mine si ea) Ati simtit vreodata ca raspunsul se afla doar in ochii ei ?

Da? Atunci ati gustat din dor.

Simt partea ireala a intregului si parte areala a lipsei unui intreg; fac o fantana pana in adancul inimii sa scot apa curata, caci dorul a otravit toate apele de suprafata, a parjolit toate colibele cu ancore, a dat foc la stabilopozii sigurantei mele. Sunt pierdut fata deteele tale-n parul meu, fara cuvintele tale soptite in ureche, fara tacerea ta ce pluteste in aer ca un admirator secret, ma simt pierdut, ma cred pierdut ... 

Suie-te pe privirea mea, catara-te pe coastele toracelui si lipeste-mi jumatate de inima inapoi, cobora-ti gandul la mine si ma vei gasi cu ochii limpezi privind inapoi, adu-te pe aripi de fier, uitand de frica de zbor, te voi prinde de vei cade, pe culori de raze de soare, ne vom retrage intr-un tablou

loc de joaca

tumbe tumbe, iar apoi seara se joaca copii mari, mimi si pictori

o casa cu proiectii film, ateliere arta, bere, suc - dar doar pentru prieteni
 - de promovat cultura alternativa: car sharing, freecycle, couchsurfing, art surfing,

galben

alunec
pe un zambet de soare,
fericit ca poate straluci in coltul unui
tablou naiv.

Hai joaca-te cu mine,
sopti o raza de lumina. apoi incepu sa licareasca pe calmul apei. impletim coronite de bumbisori
ca doi copii si apoi ne facem juraminte-n gluma.






galben radiant, din cerul ce ne inveleste casa, galben nedistins in lumina diminetii insorite

idei carte

1. pentru un sefeu: o civilatie care trimite o nava in spatiu care tot circula mii si mii de ani lumina si in final cand gasesc o planeta cu aceleasi conditii ca pe planeta mama, aterizeaza si incep sa creeze forme de viata acolo dupa chipul si asemanarea planetei mama.
Cand ajunge civilizatia noua sa fie suficient de dezvoltata incat sa trimita mesaj inapoi pe planeta mama, planeta mama deja nu mai exista.
Ideea de: civilizatie orfana... care trebuie sa se descurce singura ...
Deznodamant: civilizatia noua, trimite o noua nava in spatiu,

2. o carte: pe o pagina ce simte el, pe o pagina ce simte ea (eventual un capitol ea, un capitol el). Poveste cu un dedectiv angajat de sotia unui magnat

frica

Iarasi ma va trage de urechi caci pun sirop in loc sa pun suc diluat. alors on danse...

Peretele e alb, imens de alb, cauta carioci, cauta vopsea, tace timid si vrea sa prinda forma pictorului. dati drumul la lei din cusca, blana colorata.

muzica se scurge din mine, danseaza pe un penson, ce ciudat e sa simti.

Ma invart in jurul fricii, incerc sa diluez ce simt pentru a fi ascultat. Dar pietrele sunt greu diluabile in apa... trebuie sa treaca multe saruturi peste ele ca sa poata fi netezite, mi-e dor de munte, mi-e frica ca nu il voi mai regasi in mine, un tudor plutind cu burta umflata pe rau.
Ma auzi ? As vrea sa invat sa tip in culori, pentru ca sa ma auzi. Deraiat de pe sine, esuat intr-un copac, sunt infricosat de pestera unde se aude doar reflexia interioara. Frica de a fi o insula: o insula pe care sta cea/cel pe care o/il iubesti.

Disectie:
Frica naste din nesiguranta, nesinguranta naste din interactiunea cu mediul, neincrederea in picioare, in actiuni pe baza experientelor anterioare, experientele neplacute sunt fundamentale in a invata cum sa interactionam cu mediul ce ne inconjoara. La fel se poate spune si despre o experienta care genereaza placere. Revenind pe masa de operatii, pe firul invers: Intai se intampla ceva neplacut, apoi se memoreaza neplacutul in cat mai multe detalii, pornind de la evenimentul initial pana la concluzia finala si se creeaza nevoia de a nu mai ajunge in aceiasi situatie. Si aici intervine frica ca factor ce impiedica acumularea de experiente noi, frica de inceputuri, frica de a trai cu tot gandul intr-o situatie, frica de a te arunca, de a te scufunda. De obicei e cumulativa si chiar un mic semn ca lucrurile o iau in aceiasi directie ca si experienta neplacuta, reintaresc parerea formata.
Cum evadam ? Raspunsul e usor: suferim din nou. Suferinta curata mai bine decat imposibilitatea de a simti. Raspunsul standard dat: asteapta sa ti se vindece ranile, gandeste pozitiv, totul va fi bine. Dar fara razboi interior, nu poate exista sentiment.
->
Mergea poticnit pe carare. Cizmele ii erau atat de batatorite de drum incat talpa piciorului simtea orice pietricica cum se infinge in picior. Lanturile de la picioare se tarau prin praf. Avea privirea in pamant, pierduta in ganduri. Hainele in dungi, ponosite ii atarnau pe corpul slabit.
- Hai misca, drumul e inainte! se auzi o voce autoritara din urma.
Nici nu se mai obosi sa intoarca capul, stia ce are de facut. Trebuie doar sa taca din gura o vreme, sa-si tina si el gandurile doar pentru el insusi si totul va fi bine. Cu putin noroc, judecatorul ii va da 15 ani cu suspendare, iar in inchisoare va fi baiat cuminte, nici 12 ani nu va sta inchis.
- Da, asta e un viitor de dorit. Nu mai vreau sa incalc legea. In fond  de ce am ajuns aici ? Ca nu am putut sa tac si sa zic: da domnule colonel. Asa e domnul colonel. Sa traiti domnu colonel. Cine sunt eu ca sa stiu ce e mai bine ? Doar taci si mergi mai departe, marsaluieste pe ritmul candentat.
 Drumul se despartea in doua poteci si vocea din spate ii porunci sa o ia pe cea dreapta.
Se conforma, dar avu curiozitatea sa priveasca in stanga, printre frunzele ruginii ale pomilor. Apoi pleca capul din nou jos si incerca sa isi refaca imaginea in cap: stejarii cu scoarta gri verzui si frunzele ruginite de pe jos, cateva crengute verzi cu urme de ploaie, puieti de copaci in jurul unei buturugi, o stanca colturoasa ce se ridica din pamant, un cer albastru printre ramuri. Un cer albastru, printre ramuri... albastru... senin...
Picioarele ii deveneau mai grele si incepu sa mearga mai incet.
- Hai misca-te! se auzi aceiasi voce dura.
Continua sa marsaluiasca. Albastru, ca o mare imensa, cat cuprinzi cu ochii. Zgomotul facut de lantul de la picioarenu se mai auzea. Si atunci, incepu un cutremur: o frica de a nu mai exista il cuprinse in tot corpul. La inceput ii gadila picioarele, apoi pulpele incepura sa ii tremure apoi inima incepu sa i se zbata in piept.
- O frica  de a nu mai fi, cum simt ca vreau sa fiu.
Se opri in drum. Auzea vocea din spatele sau vorbind infundat, dar nu intelegea nici un cuvant.
Albastru ca un colt de mare, albastru fara urma de frica.
Cu o smucitura nebuna, incepu sa paseasca grabit catre petecul de cer care il vazuse printre ramuri. Albastru   senin.
- Nu vreau sa-mi fie frica sa traiesc.
Picioarele ii devenira mai usoare si incepu sa o ia la fuga. Ramurile copacilor ii zgariau fata in timp ce gafaia ca un nebun. Cizmele se afundau in pamantul ud de dupa ploaia de dimineata.
- Fuugi si nu privi in urma.
Albastru limpede. Copacii se rareau din ce in ce mai mult. Sari peste o piatra si apoi peste un trunchi de copac retezat de o furtuna. Se opri putin pentru a-si trage rasuflarea, dar nu se uita in urma daca il urmareste cineva. Apoi o rupse din nou la fuga.
Totul era clar, cerul se apropria de el tot mai mult. Frunze de toamna, pietre, stanci, creasta golasa de munte, aerul libertatii respirat in plamani.

Un vultur tipa scurt prin vazduh, deschizandu-si aripile larg in momentul cand se desprinze de pe stanca.


Revenire in reflexie
Chiar si intr-o societate utopica, ar exista neplacerea respingerii si totul decurge de aici: crime pasionale,  
Dar asta intr-un episod viitor, introductiv pentru idealisme politicale

Poem naiv

Dintre valuri tremurande,

a iesit te miri de unde

O meduza jucausa

si c'o palarie pusa

Ea de valuri fuse luata

si pe maluri aruncata.

Iar pe mal ea intalneste

pe Yoyo: vestitul peste.

Si-i sopteste-n ureche

palaria mea-i un castravete.

Yoyo pofticios din fire,

ii arunca o privire

Si ii zice linistit

Cu ce treaba ai venit ?

- Uite am venit p'un val

C-aveam vorba c' un cal

Cal de mare, auriu

Si cu parul cam zburliu

-Am zarit trecand agale

Si cu nimeni in spinare

Un calut fara rabdare

Si cu parul rupt din soare

- zi-mi ce drum a apucat

C-am o vorba de schimbat

-Uite colo-n lastaris

Cum se joaca pe furis

Pauza

- Calutule, eu am sosit

Pentru reteta de slabit

Caci de-o vreme-ncoace

Burta mea bulbuci imi face

Nu vezi ce pete am

Pe palarioara mea ?

- Duduie meduzica

Stiu ca va este frica

Sa aveti burtica

Dar va sade bine

Si cu buline

fara titlu ;)

visare

sarutul intre nisip si mare
spirala catre tine, si tine si tine, din tine, catre tine, din mine spre tine, din tine in mine, din mine in tine, din noi catre tine, din tine catre noi, din noi catre mine, din mine catre noi, din noi ... noi...

Care este diferenta intre cele doua topogane ?

Bataieee cu peeeerne

zambaciune pe portativ internestic

Respira, respira, respira

Apoi: pfuuuuuu, scoate totul afara. Alunec pe topogan si desenez spirale galbene. Din urma Oana imi zice: ai grija sa nu fii prea deeeens. Eu nimiiic, ataaaat. Foaia alba care tanjeste pentru a fi umpluta, emotiile primului moment, ochii ei care sclipesc cu pofta, totul converge catre punctul din care explodeaza un nou univers. 

Mai adaaaauga smantaaana

Iaca : topoganul spiralat