Vama Veche Cocktail

Despre ea

Sa va zic despre ea :

Ea doarme pe o semiluna
Si-mi zice ca lumea e nebuna
Stam ascunsi de ploaie
Sub o palarie de paie
Si plutim prin lumina galbena
Pentru ca ea nu crede in pasi

Iar cand luna ne priveste visatoare
Printre crengi ca o chemare
Eu ma intreb la o adica
De ce e ziua atat de mica

Iar ea inteleapta zice
De ce eu nu sunt ferice ?

Poate ar trebui sa invat de la o planta
Cum sa zbor ca o parapanta
Si sa beau cu veselie
Tot ce are gust de iasomie
Sa sorb dintr-o dusca
Tot ce-i salbatic si fara de cusca
Si apoi sa patinez senin
Pe un nor incandarin
Sub un zambet de nevrotic
Sa dau din cap pe gotic
Si cand oi vedea punctele albe
Sa le cinstesc cu trei halbe

Caci asa i se cuvine
Unui print si unei printese
Sa stea toata ziua in rime
Si de nimeni sa le pese
Caci albastrul e al lor
Strabatut de un fior
Dar si portocala
Se comporta alandala
Caci a auzit
Ca se va intalni cu un cutit
Si de emotii
Sta si plange suc de rosii

Mi-am zis (exercitiu de scris)

- planta
- galbena
- mica
- cu palarie
- cu puncte albe

- visatoare
- vesela
- nevrotica
- inteleapta
- salbatica


Mi-am zis "cand o sa fiu mare o sa fiu o planta". ba nu , nu era asta, era altfel, era..."cand o sa fiu mare o sa fiu inteleapta" si vesela..neaparat vesela, si nu o sa fiu nevrotica! asta clar nu,  dar o sa fiu salbatica, salbatica ca Ana si totusi inteleapta.
Mi-am zis "cand o sa fiu batrana o sa port galben, o sa-mi iau palarii mari, din acelea cu puncte albe sau rosii, cu funde si o sa le port vesela pe strada ".
Mi-am zis "cand o sa fiu salbatica o sa fiu inteleapta", ba nu, nu era asa, ziceam" cand o sa fiu inteleapta o sa iubesc plantele" , sau o sa devin o planta, da asta era
Am visat ca eram o planta si cresteam, cresteam in fiecare zi ...pana la soare, mi-am zis : "trebuie ca sunt galbena" , dar nu eram , aveam puncte? nu cred ca aveam
Cand eram mica am visat ca eram planta si cresteam, cresteam in fiecare zi ..spre soare, visam ca o sa devin galbena si atunci o sa fiu inteleapta.
Da asta era , imi ziceam "cand o sa fiu mare o sa fiu galbena" si credeam...asa cum credeam ca galbenul vine cu puncte albe, de aceea o sa port palarii galbene din acelea cu puncte mari albe sau rosii , da....asta trebuie sa fi fost , cred ca asta era...daca nu ce putea sa fie
Cand eram mica eram visatoare , cu ochiii rosii si visele albastre, imi cresteau fire albe, argintii, albastrii direct din ochii sau din vise, ma cataram pe tulpina lor si ajungeam la soare
Cand plantele cresteau deveneau galbene si eu urcam tot mai sus pe tulpina lor pana ajungeam la soare si ma scaldam in ele
cateodata ma agatam de puncte mari si pluteam la vale, imi lasam gandurile libere si navigam spre soare si-mi ziceam
"cand o sa fiu mare o sa fiu o planta" asa era ? sau " o sa fiu galbena " asta-mi ziceam? sau poate nevrotica si inteleapta, salbatica si neaparat vesela, da asta
trebuie sa fi fost ! vesela...asta imi ziceam. 

Pahar de vin

Ea 40, ridata, cu multe regrete. El 23, tanar cu multa dorinta.
Ea joasa, indoita, cu multa rabdare. El inalt, cu fruntea spre stele si ochii in-afara.
Ea priveste inauntru in timp ce mangaie sticla. El ii priveste mainile cu pofta.
Ea incearca sa-i descrie, el sa o inconjoare.
Ea stie ca ar trebui sa fie responsabila, el nu vrea sa fie cuminte.
Ea nu ar trebui sa simta, el nu ar trebui sa vrea.
Ea este o femeie matura, el un flacau de sandrala.
Dar este frumos cu bratele ferme, ea siropoasa cu buzele cadou.
Are inima de viteaz hermes, ea - muschii de catifea maro.

Cand il atinge intinereste pe loc.
Cand o cuprinde inima i se transforma in foc.
Cand il saruta inima o doare cumplit.
Cand o saruta chiar nu mai conteaza nimic.
Ochii ii sunt lacuri infinite
Sanii ei mere rumenite
Bratele crengi ce-o inconjoara
Pulpele ei nopti aprinse de vara


Se intalnesc joia in cafeneaua pustie si sorb impreuna nectarul,
nectarul ce ii ajuta sa uite morala si abecedarul.


Ea i se daruie tarziu cand inima i se transforma in fiara.
El o devora cu o placere perversa aproape de scris intr-o poveste.


Ar vrea sa fuga departe, sa fie doar ei amandoi.
Sa uite de legi si cuvinte, de vieti ratacite in nori.
Sa fie unul si acelasi, o inima salvata de chin.


Si in fuga lor necumplita ar lua atat cu ei,
 un pahar de vin.